Prima data l-am preparat pentru o zi speciala. Ne-a placut foarte mult si l-am refacut, respecatand intocmai reteta cu o singura exceptie, cuptorul l-am lasat mereu intredeschis in speranta ca bezeaua nu se va mai carameliza ca prima si a iesit mai alba...un pic :P. Desertul nostru, de aceasta data, a fost cireasa de pe tort a unei zile de vacanta...
... in care ne-am distrat...
... si am fost romantici.
Pe care l-am savurat cu parul inca ud, nisip in papuci si amintirea proaspata a unei zile perfecte :).
6 comentarii:
Si nu puteati striga si la mine? :(
:))
Va pupacesc, mumusel tort si cred , tare bun.
Si noi te pupacim, Gabitule :). Uite ca strig acum :P. Venim si noi acusi la munte, pe unde sa te cautam?
Arata minunat de bine!!! Nu refuz o feliuta! Pupici!
Multumesc, Licuta. Ce zici de o felie dubla? :D
Cand este vorba de bezea si frisca... mai ai si pentru mine o feliuta? Pupici
Tortuletul e mancat de mult, Cristina, dar mai pregatesc unul numaidecat pentru tine :D. O zi frumoasa iti doresc :D
Trimiteți un comentariu